-

Autori Silvia Cazacu



Articole


În seara de 12 iunie 2015, spectacolul a avut loc într-un spațiu secret – un apartament frumos din București – iar pe 13 iunie, pentru a doua parte, s-a mutat la CNDB (Centrul Național al Dansului). Proiectul este semnat de Cosmin Manolescu, care îl și interpretează, alături de Giselda Ranieri (IT) și Tanja Andreeva (NO). Artiștii dansează într-o succesiune de acte artistice menite să regândească relația artist-spectator, dar și relația spectatorului cu propriul sine. Materializarea conceptului artistic își propune să te scoată pe tine, participant, din zona de confort și în afara orizontului tău de așteptare cu privire la dansatori și arta lor. În locația secretă, am trecut prin toate stările posibile în timpul performance-ului: de la nerăbdare, la frustrare, la bucurie extremă și intimitate cu persoane străine până în...


Lay(ers) Cristina Lilienfeld aduce pe scena Centrului Național al Dansului un spectacol despre senzația pe care o are pielea ei și ne invită pe noi, ca spectatori, să facem parte din această structură organică a corpului său. Pielea este „organul” care o conține, o apără și o integrează în lumea din jurul ei, iar senzațiile ei sunt explicitate printr-un limbaj coregrafic care îndeamnă audiența să se conecteze la propriile senzații. „Sunteți înăuntrul pielii mele” ne spune la un moment dat Cristina, apoi ne pune să închidem ochii și să simțim alături de ea podeaua. Întâi asistăm la un ritual de exorcizare a pielii sale, o vedem cum devine una cu podeaua și cum își descuamează straturile de simțire în fața noastră. Ne invită să îi scriem pe corp, expunându-se astfel...


unteatru – Strada Ilfov, nr. 1. Fondat în 2010 de Andrei și Andreea Grosu. Făuritorii îmi mărturisesc că la bază stă o poveste de dragoste ‒ a lor. Au înființat un teatru și o familie în același an. „Ziua de naștere” (a teatrului) este cândva în iulie. Au văzut împreună proiecte care le-au plăcut și care nu aveau unde să se joace, așa că au invitat cinci spectacole de la UNATC. Între timp, Treapta a noua se joacă deja cu casa închisă. Au „scăpat” spațiul de moloz și s-au pus pe treabă, apoi s-au gândit ce nume să îi pună. „După multe încercări, ne-am dat seama că ne e foarte greu să îl botezăm într-un fel oarecare. La început a fost în glumă, apoi ne-am gândit că e un teatru...


aprilie 13, 2013


Teatrul Apropo s-a mutat de curând la noua adresă din Strada Foișorului 160. Prima producție în noul spațiu: Oxigen, un spectacol-concert. Dramaturgul rus este unul în vogă și foarte apreciat – Ivan Vîrîpaev. Cele două personaje – Sașa băiatul (Lari Giorgescu) și Sașa fata (Vero Nica) discută despre frământările lor și mai ales despre nevoia acută de oxigen (metaforă a încercării oamenilor de a-și găsi fericirea, căutare care poate dura la nesfârșit). Vîrîpaev a creat cele două personaje cu scopul de a evita să scrie un monolog plicticos pe teme filozofice, de altfel atent sondate de autor. Astfel că sub aparența unui discurs religios asumat, dramaturgul punctează probleme delicate și reacții adverse la o lume prea nebună, anomică, scăpată de sub control. Structurarea piesei în cele zece porunci reprezintă paralela...