-

Berlinale Forum Expanded – Politics Versus Meta-Cinema

 
 

ianuarie 17, 2015


Un calup impresionant, întocmit de către BIEFF în parteneriat International Forum of New Cinema, pe scurt Berlinale Forum, una din secțiunile cele mai apreciate ale Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

Cele 4 filme din calup tratează teme politice, religioase sau sociale prin intermediul unor imagini sau povești cu o înaltă înăcrcătură simbolică, care deși parcă transpun spectatorul în lumi ce para fi paralele, îl trezesc apoi la realitate invitându-l să reflecteze intens la realitate.

Poate încă un lucru important: suntem siguri că unele imagini sau întâmplări din aceste filme vă vor intriga. Probabil nu veți înțelege chiar tot “ce a vrut să spună poetul”. Prin urmare, puțină documentare după fiecare film în parte nu strică pentru asimilarea completă a mesajului. Partea aceasta post-vizionare poate fi, uneori, la fel de satisfăcătoare precum vizionarea filmului în sine.

BEHIND THE SUN (Kuweit 2014)

Regie: MONIRA AL QADIRI

Voi cum v-ați imaginat Apocalipsa? Artista Monira Al Qadiri ne propune să ne-o imaginăm, nici mai mult nici mai puțin, decât prin imagini contemporane nouă. Nu reușim să ne dăm seama dacă prin asta încearcă să ne spună fie că trăim acestă apocalipsă, fie că, dimpotrivă, din cauza vremurilor pe care le trăim, ne imaginăm că în final aceasta ar fi singurul sfârșit plauzibil al pământului. Cert este că Apocalipsa lui Al Qadiri se vede prin VHS, dintr-o mașină ce aleargă prin flăcările ce acoperă câmpurile de petrol din Kuweit, în anul 1991, care au fost incendiate in timpul retragerii forțelor invadatoare după primul război din Golf. Aceste imagini zgomotoase sunt acompaniate de monologuri religioase extrase din emisiuni televizate islamice, slăvind divinitatea și creația sa, iar din punctul nostru de vedere tocmai acest contrast este cheia impresiei puternice lăsate asupra celui ce privește acest film.

 

INFERNO (Olanda / SUA, 2013)

Regie: YAEL BARTANA

Din nou, actorul principal este religia. Într-un São Paolo al zilelor nostre, are loc inaugurarea celui de-al 3lea Templu al lui Solomon. Vă veți întreba, probabil, de ce tocmai în Brazilia catolică pe care o cunoaștem cu toții. Filmul este rezultatul unui schimb cultural israeliano-brazilian ce se concentra pe evoluțiile religioase din Brazilia, în urma căruia artista Yael Bartana a fost surprinsă, și într-o oarecare măsură amuzată, să observe câte simboluri evreiești sunt cuprinse în suvenirurile vândute în Brazilia (fapt redat de către acesta și la finalul filmului). Revenind la film, lansarea templului capătă valențe apocaliptice, în urma acestuia rămânând câteva ruine în jurul căruia roiesc vânzătorii de suveniruri. Spre deosebire de filmul anterior, imaginea este de o claritate fără cusur, iar la final rămânem cu un mix de istorie, religie, social și politic care ne dă într-un fel senzația că indiferent de momentele prin care o colectivitate trece, la final ajunge să le depășească, să se adapteze noilor condiții chiar dacă asta implică o anumită doză de uitare.

 

MONDIAL 2010

(Liban / Palestina, 2013)

Regie: ROY DIB

Primul clip în care și dragostea își face apariția. Un cuplu libanez homosexual decide să viziteze Ramallah, experiență ce ne este redată direct prin intermediul camerei de filmat. Este un jurnal de călătorie, din care nu lipsesc umorul, curiozitatea, melancolia și uneori chiar teama. Roy Dib, aflat în Cinematograful Elvira Popescu după proiecție, ne-a povestit cum acum a realizat acest film cu ajutorul prietenilor săi, care au filmat aceste imagini pentru el. Pe scurt, filmul arată o altă față a conflictului israeliano-palestinian, prin două imagini ce ni s-au părut punctele esențiale în conturarea perspectivei filmului: vizita pe care cuplul o face la Zidul ce desparte Palestina de Israel, precum și imaginea panoramică a orașului, filmată de pe acoperișul unei clădiri, a cărei concluzie verbalizată pare a fi că orașul, ușor-ușor, dispare.

RAINBOW’S GRAVITY

(Germania / Marea Britanie, 2014)

Regie: MAREIKE BERNIEN & KERSTIN SCHROEDINGER

Citeam acum ceva vreme un eseu care ridca problema adevărului in istorie. L-am retrăit prin imaginile acestui film, care încearcă să ne sugereze faptul că până la urmă istoria și adevărul istoric, pe care le vedem, le simțim, fiecare dintre noi, sunt formate din ceea ce ajunge să ni se arate. Ca un studiu de caz în acest sens, filmul ne oferă “realitatea” nazismului german, văzută prin intermediul peliculelor de film Agfa (mai precis, al peliculei color Agfacolor-Neu). Filmul este realizat preponderent în fostele fabrici unde acestă peliculă era produsă, descriind modul în care istoria poate fi scrisă chiar și numai prin intermediul culorilor, precum și sacrificiile pe care acest fapt le-a presupus. Filmul nu este lipsit nici de ironie (roșul comunist care înlocuiește roșul nazist), acesta reprezentând astfel o poveste a semnificației culorii în decursul istoriei.

Majoritatea articolelor de aici au apărut inițial în varianta tipărită a Revistei Arte și Meserii. Dacă ți-a plăcut, probabil mai vrei. Și noi mai vrem să tipărim.