-

Teatru & Performance


Cum s-a văzut „Plastic” – de pe cinci locuri diferite

de Marius von Mayenburg, traducerea Elise Wilk, distribuția: Bogdan Dumitrache, Cristina Toma, Istvan Teglas, Ciprian Nicula, Nicoleta Lefter / Ioana Mărcoiu, regia: Theodor-Cristian Popescu Plastic (una din cele mai tinere producții de la ArCub) este un spectacol care îmbină un mozaic de stări.  Are în centru o familie cu probleme. Cât de banal, nu? Ce clișeu, ar spune unii. […]


O intervenție- metastabilitate cu accent pe articolul nehotărît

De foarte multă vreme nu am mai asistat la un joc-joacă atât de bine închegat, atât de nejucat de fapt, ca și cum spectatorul nu e decât un martor la povestea de prietenie-vulcan dintre Ana Ularu si Lucian Iftime. Ce dor îmi era să nu simt trecerea timpului, să mă fure dialogul, să vreau mai […]


Dorian sau izbitura sfârșitului

Sfârșitul lumii este anunțat la televizor. Un praf auriu va învălui planeta, absorbind tot oxigenul. Peste 24 de ore. Ce faci? Ultimele gesturi. Ultima mângâiere. Ultimele cuvinte. Ultimul sentiment.   De la „Dorian”, proiect al Asociației Culturale Control N, pleci cu sufletul franjuri. Mai mult decît un spectacol de dans contemporan, spectatorul simte o poezie. […]


Joacă, revoltă-te, (dez)amăgește-te

Dacă o întrebi pe Ilinca Manolache în câte spectacole joacă în prezent, nu te aștepta să primești iute un număr. Și ei îi vine greu să țină contabilitatea. Așa că începe să le enumere și numere. La Teatrul Mic, unde este angajată, joacă în Casa cu pisici, Anul dispărut. 1989, Profesiunea doamnei Warren și Inamicul […]


GOLUL VIU

LOCURI ÎN CARE SĂ TE ASCUNZI Mi-a spus că cei care se nasc altfel, cu o  sensibilitate mai mare, sunt puși la punct. Iuliana știe asta din experiența proprie – copilul firav, bolnăvicios, cu o imaginație debordantă a fost obligat să-și găsească rapid metode de autoconservare. Acum folosește mecanisme similare ca să creeze spațiul unei […]


Grotest Maru. Libertate

Acum studiez teatrul, iar întrebările au revenit. Nu e vorba numai de abilitățile pe care le au sau de tipul de spectacol pe care îl montează, ci și de experiența de a fi parte dintr-un grup. Teatrul este, până la urmă, bazat și pe ideea de trupă, cu care împarți trăiri și sentimente din întreaga […]


Mai mult fior decât comoditate.

Mai mult fior decât comoditate La festivalul de teatru Undercloud, Florina a jucat în mai multe piese.   N-a lipsit nici din „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, la Godot, piesă ce sărbătorea în aceeași perioadă nouă ani de existență și continuă mirare. Cel mai mult am povestit însă cu ea de (P)rotagonista. Mai degrabă experiment […]


O mie de motive… pentru teatru

M-a întrebat odată, demult, cineva: tu de ce te trezeşti dimineaţa? Iar eu am răspuns: din curiozitate. Ei bine, se pare că nu e suficient motivul ăsta, sau că nu toată lumea e curioasă. Există şi oameni care nu vor să se mai trezească. La fel ca mama personajului din O mie de motive, interpretat […]


Totul se întâmplă la țigară

E clar: personajele din „După ploaie”, de Sergi Belbel, au fiecare de îndurat prea mult. După ce că nu a mai plouat de doi ani, trebuie să urce pe jos până pe acoperișul clădirii de 49 de etaje pentru că liftierul, un „poponar trădător”, se pricepe să identifice mirosul de țigară interzisă proaspăt fumată. Distopie? […]

ianuarie 28, 2017


Andrei Huțuleac – egal cu sine însuși

=Actorie. Mulți actori vorbesc despre importanța prezenței. E diferită prezența actorului într-un film de prezența într-o piesă de teatru? Eu cred că e ceva esențial diferit între actoria de film și actoria de teatru. Cred că poți să minți mult mai puțin în actoria de film – camera e un observator mult mai atent și […]


ANTAGON. Un festival fără aere.

-Cum s-a născut ideea festivalului? Din nevoia personală de a concepe sau din lipsa unui asemenea eveniment în Timișoara? -Din ambele motive. Ideea a apărut într-o perioadă în care mă plângeam că nu prea se întâmplă lucruri în oraș, iar ce se întâmpla era prost organizat. Mi-a luat ceva până când am realizat că nici […]


Teatrul documentar. Adevăr, provocare și ficțiune

MIHAELA MICHAILOV Teatrul ca revanșă în fața istoriei fraudate În teatrul documentar, accentul cade pe textura evenimentului real, pe dinamica arhivată a unei comunități, pe felul în care s-au succedat faptele pe care le transpui într-o structură ficțională. Felul în care „editezi” realitatea îți influențează scriitura. Construiești pornind de la date existente. Ai în spate […]


ANA ULARU: „Îmi place să fiu regizată”

Știi cum e să lucrezi cu un geniu? Eu știu. Mă trezesc în fiecare dimineață la 4,30. Fe-ri-ci-tă! Mașina vine să mă ia pe la cinci și ceva. Apoi, înainte de zori, îmi exasperez colegii de la machiaj și păr cu energia mea îngrozitoare. Sunt un om recunoscător. Dar mi-e frică să spun prea multe […]

decembrie 29, 2016


Hedwig and the Angry Inch: The Missing Half

Hedwig este un transgender născut în Berlinul de Est. Inițial Handsel, este cucerit de Luther și, pentru a putea fugi cu acesta în Statele Unite, se operează pentru a deveni femeie și ia numele de Hedwig. Se îndrăgostește apoi de Tommy, pe care îl trasnformă dintr-un tânăr timid în rockstar. Vine apoi rândul lui Ițac […]

decembrie 18, 2016


Highlights de la FNT 2016

Meteorul Autor: Friedrich Dürrenmatt. Regizor: Mihai Măniuțiu. Prezentat de: Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Cu: Marian Râlea, Ion Rizea, Claudia Ieremia. Scenografie: Adrian Damian. Muzica: Ada Milea. Coregrafie: Vava Ştefănescu. Light design: Lucian Moga  Domnnul Schwitter (interpretat de Marian Râlea ) nu mai moare odată. Moartea pare să îl însoțească la fiecare pas, dar nu îl […]

decembrie 18, 2016


„Molly Sweeney” la Unteatru

Nu vei pleca niciodată neatins de la Unteatru, un spațiu care ne-a obișnuit să ne propună unele dintre cele mai reușite producții de teatru independent din București. „Avanpremiera surpriză” a piesei Molly Sweeney nu a făcut excepție. Este povestea unei fete născute cu probleme de vedere care, la insistențele celor din jur, ajunge să își […]


Fetița soldat

Fetița soldat este cea mai recentă premieră a programului 9G  al Teatrului Național. Unul dintre cele mai frumoase spectacole despre copilărie pe care l-am văzut în ultimul timp. O fetiță de nouă ani, orfană de mamă, locuiește cu bunica sa. Femeia este universul ei: îi inventează și conduce jocurile, îi face dulceață și compot, o […]

septembrie 24, 2016


ÎNAINTE DE TOATE TREBUIE SĂ FIU OM | CASA DE PĂPUȘI SE PRĂBUȘEȘTE

Am citit piesa „O casă de păpuși” în liceu. Prin clasa a 11-a, pare-mi-se. A produs asupra mea o senzație sufocantă, de spațiu închis și irespirabil, țin și acum minte că am citit-o pe nerăsuflate, având față de scriere un sentiment de atracție amestecat cu revoltă și tristețe. După doisprezece ani, iată-mă, la o reprezentație […]

septembrie 24, 2016


ashes afar

This is your story. If you can’t find your place, living in a country you don’t come from. This is your story. If you’ve experienced loneliness within a couple. This is your story. If you’ve experienced loneliness within a country. This is your story. If you don’t know what home means when you’re so far […]


Fragile – vulnerabilitate asumată

În seara de 12 iunie 2015, spectacolul a avut loc într-un spațiu secret – un apartament frumos din București – iar pe 13 iunie, pentru a doua parte, s-a mutat la CNDB (Centrul Național al Dansului). Proiectul este semnat de Cosmin Manolescu, care îl și interpretează, alături de Giselda Ranieri (IT) și Tanja Andreeva (NO). […]