-

Fetița soldat

 
 
de Mihaela Michailov. Regia: Silvia Roman. Teatrul Național București.

Fetița soldat este cea mai recentă premieră a programului 9G  al Teatrului Național. Unul dintre cele mai frumoase spectacole despre copilărie pe care l-am văzut în ultimul timp.

O fetiță de nouă ani, orfană de mamă, locuiește cu bunica sa. Femeia este universul ei: îi inventează și conduce jocurile, îi face dulceață și compot, o învață să cunoască lumea punându-și întrebări simple. Punându-și orice întrebare, fără a se teme. Lumea este Bunica. O voce atemporală care o va însoți toată viața.

În schimb, Ami își propune să o apere cu orice preț. Da, asta va fi meseria ei. Va fi soldat, iar armata ei, formată din soldățeii făcuți de ea, o va apăra pe Bunica ori de câte ori va striga după ajutor. Este, de altfel, instinctul acela primordial care ne va urmări toată viața, de a ocroti ce e al nostru și ce ne face să ne simțim în siguranță.

Personajul principal a fost abordat cu delicatețe și transpune perfect trăsăturile copilăriei: probleme serioase abordate cu ingenuitate și inocență, precum și jocuri tratate cu maximă seriozitate. Iubire necondiționată și fericire dată de lucruri mărunte. Energie debordantă urmată de scurte momente meditative.

Un spectacol ce abundă în umor și sensibilitate. Este fără îndoială și meritul Cristinei Juncu, o actriță care te emoționează cu un gest din colțul ochiului, după care te binedispune cu un zâmbet discret din colțul gurii. Eu am să merg să îl mai văd o dată, jucat și de Silvana Mihai. Pentru că mi s-a părut o poveste frumoasă. Și pentu că și mie mi-e dor de Buni.