-

Fotografi Petru Silvestru



Articole


You got blood on your hands And I know it’s mine Astea-s versurile pe care Harry McVeigh credea că le va ști toată lumea. Așa că, chiar înainte de primul refren din „Unfinished Business”, a făcut un gest de invitație spre public. Voia să-i lase pe ei să cânte. Doar mai făcuse asta, când cânta pentru stadioane întregi. Cel mai trist moment pe care l-am trăit vreodată la un concert a fost când și-a dat seama că publicul e prea mic și prea „laic” pentru efortul ăsta. A fost singura tresărire de dezamăgire de pe chipul lui McVeigh, care, altfel, a fost exact cum îl știm: bucuros că e pe scenă, mai recunoscător decât toți muzicienii pe care îi știu eu, și neverosimil de cald, chiar și atunci când cântă...

Majoritatea articolelor de aici au apărut inițial în varianta tipărită a Revistei Arte și Meserii. Dacă ți-a plăcut, probabil mai vrei. Și noi mai vrem să tipărim.