-

Reflecții după prima zi de Bucharest Short Film Festival

 
 
Deși a fost o seară friguroasă, m-am bucurat să văd că prima zi de Bucharest Short Film Festival a umplut sala Studioului Horia Bernea de la MȚR. Și lăsând deoparte micile probleme tehnice pe care le-au întâmpinat la rularea filmelor, în calitate de spectator răbdător și entuziast, vă sfătuiesc prietenos să prindeți măcar o zi din cele 5 zile de festival. Aveți la ce reflecta.

Festivalul a debutat cu secțiunea Narrative, în care au fost proiectate 10 scurtmetraje: Chers Ami, Backstory, The pelicular abilities of Mr. Mahler, Exit Toll, The log, Ruah, Oh what a wonderful feeling, Champion, Half a man, Whoever was using this bed.

Am să mă opresc asupra primului film din calup, Chers Amis, în regia lui Valeriu Andriuță, singurul scurtmetraj românesc prezent la festival. Scurtmetrajul fusese premiat cu „Cel mai bun scenariu” la Black Sea Film Festival.

Povestea se desfășoară într-o cancelarie dintr-o școală de peste Prut, unde câțiva profesori se adună să discute bugetul pentru anul următor. Se aduce în discuție faptul că un copil a spart un geam, cu un bulgăre de zăpadă care conținea un pietroi. În timp ce mama copilului care a spart geamul așteaptă să afle ce pedeapsă va primi vinovatul, discuțiile alunecă de la probleme punctuale la neajunsurile de care dispune școala și oful fiecărui profesor. Nu e cretă. Nu sunt fonduri. Nici certitudini. Cum marchează profesorul de sport linia de finish, cum arată profesoara de geografie Moldova pe hartă dacă ea nu există pe globurile chinezești. Profesorul de religie nu îi mai poate face pe elevi să înțeleagă când se ține Crăciunul cu adevărat.

Apare și o veste bună în film, o scrisoare care ar putea rezolva toate aceste probleme. S-ar putea cumpăra un glob pentru ora de geografie care să conțină și Moldova pe hartă. Ceea ce ar fi putut să fie o bucurie în ajunul sărbătorilor din partea unui „cher ami” se concretizează tot cu realitatea geamului spart.

La prima vedere comice, la o a doua reflecție triste, dialogurile sunt construite cu umor și substanță. Aceste atribute reușind să transmită suficient, cât să pleci atât amuzat, dar și reflectând la subtilitățile amare despre identitatea de țară, sărăcie, neajunsuri și oportunități. Fapt ce nu mi se întâmplă cu așa o ușurință la multe din lungmetrajele românești.

Filmul a fost urmat de o sesiune de Q&A în prezența regizorului și o parte a echipei filmului.

La întrebarea Ce anume l-a determinat să facă acest film? regizorul ne-a spus că ideea i-a venit într-o noapte de Crăciun, sursa de inspirație fiind după o poveste reală: o școală care a primit astfel de fonduri pentru modernizarea grupurilor sanitare și, după ce le-a folosit, a închis toaletele ca să păstreze curățenie.

Deși am scris doar despre prima proiecție, am rămas în sală până la ultima. Fie râdeți de drama unui actor care vrea să fie apreciat la adevărata valoare, dar ajunge să joace într-un film cu scene nud intitulat „Buturuga” („The log”), fie vă dau lacrimile în cele 8 minute în care se derulează toată viața unui om („Backstory”), fie asistați la drama unei familii din Germania de Est din 1987 („The peculiar abilities of Mr. Mahler”), al cărei deznodământ se rezumă la tensiunile și interesele politice dintre Estul și Vestul de atunci.

Cum am spus și la început, chiar dacă vorbesc doar de prima zi și o singură categorie de filme, chiar aveți la ce reflecta. Probabil aceasta e calitatea cinematografiei independente pe care o voi aprecia mereu. Și din fericire, finalurile deschise nu sunt pe atât de deschise încât să nu înțelegeți „ce a vrut să spună cu asta”. Am regăsit și în restul substanța de care vă spuneam mai sus la Chers Amis.