-

Zigzag literar – Șase recomandări de cărți din șase țări

 
 

mai 31, 2017


Spre sfârșitul lui octombrie 2016, am fost la cel mai mare târg de carte mondial, cel de la Frankfurt, grație unei călătorii de studiu organizate prin Programul de oaspeți al Republicii Federale Germania. M-am alăturat unui grup de oameni din domeniul editorial din toată lumea, adunați la Frankfurt de către Biroul Federal al Germaniei, prin Goethe Institut. Timp de o săptămână, am avut parte de unele dintre cele mai faine experiențe profesionale din viața mea, purtând discuții pline de tâlc cu jurnaliști culturali, editori, traducători, autori de pe mai multe continente. Pe câțiva dintre aceștia i-am întrebat ce carte din țările lor de origine ar recomanda unui cititor român și de ce. Sper ca răspunsurile lor să vă incite la lectură.

Justyna Czechowska

I-aș recomanda Scripturile lui Iacob, de Olga Tokarczuk.

Este o poveste universală, plasată în Europa Centrală a secolului al XVIII-lea, care are la bază o istorie adevărată a lui Iacob, liderul charismatic al grupului de evrei care s-au convertit la creștinism. El creează o nouă religie, un amestec alcătuit din principalele religii monoteiste. Aproape 1000 de pagini povești, spuse din diferite unghiuri. Foarte important este și faptul că femeile capătă voci în această carte.

Justyna Czechowska (1979) este specialistă în studii literare, manager cultural, traducătoare din suedeză, autoare de articole, interviuri și antologii. Este cofondatoare a Fundației pentru Studii Literare și a Asociației Traducătorilor Literari Polonezi.

 

 

 

 

 

 

 

Anteneh Kebede Habtesellassie

Dacă ar avea acces la ea într-o limbă de circulație internațională, le-aș recomanda românilor o carte scrisă în amharică, limba oficială din Etiopia. Volumul vorbește, pe scurt, despre strădania îndelungată a etiopienilor de a menține pacea în vastul lor teritoriu. Documentează 4500 de ani de istorie, fiind rezultatul a 22 de ani de cercetare. De asemenea, autorul a folosit scripturi foarte vechi, adunate de la mai mult de cincizeci de mănăstiri ortodoxe etiopiene. Cartea cu pricina a fost publicată la treizeci de ani de la moartea autorului și este valoroasă pentru cercetările istorice viitoare, dar și pentru scriitori sau economiști. Foarte important este și faptul că acest volum vorbește despre cum Etiopia este, în special, rezultatul civilizației egiptene.

Cum însă nu va apărea o traducere prea curând, v-aș recomanda să citiți orice autor etiopian vă pică în mână.

Anteneh Kebede Habtesellassie (1981) este jurnalist de televiziune, fiind gazda uneia dintre cele mai importante emisiuni culturale din capitala Etiopiei, Addis Abeba. De asemenea, este organizatorul celui mai mare târg de carte din Etiopia. 

 

Carlos Wynter Melo

Unui cititor român, i-aș recomanda două cărți din Panama: El desván (Podul), de Ramón H. Jurado – pentru înțelegerea profundă a suferinței și sacrificiului uman – și Mi General Torrijos (Torrijos, generalul meu), de José de Jesús Martínez – pentru că este mult mai mult decât o biografie, volumul reflectă o etapă foarte importantă, romantică, a istoriei panameze. În plus, ambele cărți sunt foarte bine scrise.

Carlos Wynter Melo este recunoscut național și internațional pentru scrierile sale. În 2007, a fost nominalizat ca unul dintre cei mai importanți scriitori tineri latino-americani, în cadrul Bogota 39. La cea de-a 25-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara (2012), a fost numit unul dintre cele 25 Cele mai bine ținute secrete din America Latină.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Maria Mina

Cred că aș recomanda să fie citite cele trei Scrisori către mamă [Γράμματα στη μητέρα] ale lui Costas Montis.

Montis este cel mai important și cel mai cunoscut poet cipriot (1914-2004), care și-a iubit patria și a fost devastat de invazia militară turcă din 1974. Cele trei Scrisori către mamă înfățișează, printre altele, gândurile sale interioare și durerea pierderii, în strânsă legătură cu această invazie.

De asemenea, Montis este cunoscut pentru poemele sale scurte, intitulate Momente, adesea pline de umor și sarcasm. El a fost un creator intelectual, care și-a devotat viața scrisului. Nu a scris doar poezie, ci și romane și piese de teatru.

În plus, a folosit în scrierile sale atât dialectul grec-cipriot, cât și limba oficială greacă. Această abilitate de a folosi ambele dialecte i-a îmbogățit opera.

O mare parte din poemele sale sunt traduse în mai multe limbi, iar el a primit, de-a lungul vieții, o mulțime de premii pentru opera sa.

Maria Mina este jurnalist cultural. Are la bază formație de filolog. Este, printre altele, redactor și corector la una dintre cele mai mari și cu tradiție cotidiene independente din Cipru, Simerini.

 

 

Adil Olluri

Dacă aș fi subiectiv, aș sugera cititorilor români romanul meu, Bartësi i shpirtrave të përzënë (Purtătorul sufletelor exilate), care are loc în timpul ultimului război din Kosovo. Această carte este despre frica oamenilor și sacrificiul pe care aceștia îl fac pentru a rămâne umani într-o vreme când umanitatea este distrusă. Pe foarte scurt, este o operă care vorbește despre umanitatea oamenilor.

Dacă aș fi obiectiv, atunci aș recomanda Ura e xhehenemit (Podul iadului), de Ymer Shkreli, un roman care vorbește despre fenomenul migrației albanezilor din Kosovo spre țările vestice, o problemă actuală și în țara voastră.

Deși o țară mică, Kosovo are o scenă literară bogată. Sunt convins că, dacă cititorii români vor fi interesați de literatura noastră, vor găsi o serie de scriitori albanezi care îi vor bucura.

Adil Olluri (1984) este scriitor și critic literar. A publicat un roman, „Bartësi i shpirtrave të përzënë” („Purtătorul sufletelor exilate”, 2015), și un volum de proză scurtă, „Shumë rrugë dhe një rënie” („Multe drumuri și un declin”, 2013). Prozele sale scurte au fost traduse în mai multe limbi, printre care italiană, germană, engleză, cehă, slovenă și bulgară. De asemenea, a scris și două volume de critică literară, „Trilogjia postmoderne” („Trilogia postmodernă”, 2011) și „Romani postmodern shqiptar” („Romanul albanez postmodern”, 2011), pentru al doilea fiindu-i decernat Premiul Național pentru cea mai bună carte de critică literară.

 

 

 

Gociante Patissa

Ei bine, este o alegere dificilă, literatura angoleză are foarte multe cărți bune de oferit. Dacă trebuie, totuși, să recomand o singură carte, atunci aș opta pentru Angola 40 de ani | 40 de povestiri | 40 de autori, o antologie de proză scurtă publicată anul trecut de Editura Mayamba, pentru a sărbători patru decenii de la câștigarea independenței de Portugalia.

Gociante Patissa (1978) – scriitor și jurnalist independent, colaborează la diverse publicații culturale angoleze, traduce (ubundu, portugheză, engleză) și se implică în proiecte sociale de voluntariat. Scrie pe blogul http://angodebates.blogspot.ro/. În 2012, i s-a decernat Premiul Regiunii Benguela pentru Cultură și Artă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Angola.

 

 

 

 

 

 

 

Sam Perera

Poveștile care ne rămân în minte sunt, cel mai adesea, cele care ne-au fascinat când eram copii. Fără excepție, aceste povești ne-au scos din zona de confort prin deschiderea orizonturilor către alte culturi, civilizații și tradiții. Sri Lanka, deși este în mare parte budistă, este populată și de zei, zeițe și alte creaturi mitice – și multe din ele hoinăresc în jurul subcontinentului indian. Colaborând cu un artist britanic excentric, Alex Stewart, am ilustrat, la editura Perera-Hussein, trei povești diferite, în care le povestim atât copiilor, cât și adulților, cum s-au procopsit veverițele cu dungi, modul în care o neobișnuită piatră a luat ființă și de ce o divinitate puternică locuiește într-o parte îndepărtată a insulei. Aceste cărți sunt accesibile și de colecție – așa cum au fost cele mai timpurii cărți de povești de-ale tale. Prin intermediul imaginației, ele te vor transporta către alte lumi.

Sam Perera este comanditatul editurii independente de succes Perera-Hussein (www.pererahussein.com) din Sri Lanka.