-

cinematografia europeană pe înțelesul elevilor la CinEd

 
 

CinEd, programul european de educație cinematografică pentru tineri, facilitează accesul elevilor la o serie de producții europene valoroase cinematografiei pe care, probabil, puțini ar avea curiozitatea sau ocazia să le vizioneze. În același timp, prin platforma educațională și materialele didactice audiovizuale disponibile pe site, încurajează cadrele didactice să preia frâiele și să introducă tinerii în acest univers aparent elitist al filmelor europene de artă.

Cu ocazia săptămânii Școala Altfel, CinEd le-a pregătit elevilor de gimnaziu din București trei proiecții ale filmului El espiritu de la colmena/Spiritul stupului (1973)în regia lui Víctor Erice. Imediat după proiecții, au urmat discuțiile cu moderatorul: criticul de film Ionuț Mareș, respectiv educatorul vizual Anca Caramelea.

Am acceptat cu entuziasm invitația de a participa la proiecții, în special din curiozitatea de a vedea cum se raportează cei mici la alt fel de filme decât cele cu care sunt obișnuiți, dar și pentru a cunoaște o parte din profesorii care s-au înscris în proiect.

Pelicula spaniolă spune o poveste vizuală, bazată pe capacitatea privitorului de a desluși legăturile fine dintre cadre, simbolurile remarcate încă din titlu, coloristică și context istoric. Povestea este plasată în anii 1940, imediat după Războiul Civil. Natura tăcută a protagoniștilor reflectă atmosfera din timpul dictaturii. Perspectiva aparține unei fețite de opt ani, Anna. Ea vizionează la cinematograful din sat filmul „Frankenstein” (r. James Whale, 1931), iar după ce sora ei îi spune că Frankenstein există sub forma unui spirit, Anna pornește în căutarea acestuia. Mai departe, întâmplările țin de procesul de maturizare al fetiței care descoperă și pătrunde într-un spațiu diferit de cel familiar al casei, unde reușește să își controleze frica.

Prima reacție generală a tânărului public a fost: N-am înțeles nimic. Dar nu a fost chiar așa. Cu puțin efort, au legat firele epice și la o a doua impresie, după ce au fost ghidați de către moderator și profesori, și-au dat seama singuri că au înțeles suficient. Mă așteptam să întâlnesc copii sfioși și cu reținere în a pune întrebări, dar s-a întâmplat exact opusul. Pe lângă chicotelile și înghiontelile specifice vârstei, sala a fost receptivă și majoritar destul de atentă. De fapt, aceasta cred că a fost adevărata provocare a proiecției: discuția de după și construirea unei imagini de ansamblu simplificate, care să destrame preconcepția inaccesibilității filmelor de artă europene.

Mi se pare foarte faină posibilitatea asta. Mi-ar fi plăcut și mie să am șansa asta când eram la școală. Am lucrat și în programul NexT cu elevi de liceu. Câțiva sunt foarte atenți și discută la final, sunt unii cărora e mai greu să le prinzi atenția, dar asta e normal și se întâmplă peste tot. Și scopul programului este de a încerca să îi obișnuiești cu a descifra o imagine și a vedea un pic măcar câteva lucruri esențiale: ce înseamnă o imagine, ce înseamnă un film. La început epuizăm discuțiile despre ce e în film, dar după aia reluăm niște secvențe și intrăm cât mai în detaliu, pentru a-i obișnui să fie atenți și la coloana sonoră, și la imagini, și la cum se mișcă camera de filmat. Și cred că ei simt foarte bine filmele, din instinct.

Cred că scopul principal al programului ăsta e: să îi obișnuiască puțin cu imaginea și cu un alt tip de film diferit față de cel cu care sunt ei obișnuiți.

Un lucru important la film este emoția și cred că printre ei reușesc să se conecteze foarte bine. Și cred că este și un fel de educație emoțională, de a îi ajuta să vadă în jurul lor.

Filmele incluse în program sunt alese din câteva cinematografe europene și pentru a îi familiariza cu un alt tip de limbaj decât limbajul filmelor mainstream, comerciale pe care le văd acasă sau la mall. „Spiritul stupului” este și un film, probabil cel mai solicitant de pe platformă. Foarte multe filme sunt cu personaje copii de diferite vârste, tocmai pentru a îi ajuta pe ei să se identifice mai ușor cu personajele. Chiar dacă filmul ăsta e un pic mai dificil, am văzut că de fapt, foarte mulți dintre ei, au simțit cumva emoția, curiozitatea de acolo și s-au putut identifica cu personajul fetiței. E clar că nu poate fi înțeles de către ei în toate semnificațiile, dar important este ca ei să aibă acces la felul în care este făcut fimul.

 

– Ionuț Mareș, jurnalist și critic de film, aflat în al doilea an de colaborare cu programul CinEd

Mai mult de atât, pe lângă descifrarea poveștii, am auzit și paralele făcute cu ceea ce au mai discutat la clasă, la orele de literatură: ce este finalul deschis sau tehnica „mise en abyme”. Deja acest aspect ține de implicarea cadrelor didactice și a disponibilității acestora de a participa activ în educația elevilor prin experiențe „altfel”.

Copiii zilelor noastre, în special cei din mediul urban, prin natura contextului socio-familial, sunt personalităţi, în principal vizuale. Şi când nu poţi opri râul, încerci să-l abaţi pe o altă direcţie: încerci să formezi copilul să disceară între vizualul de consum şi cel educativ, menit să pună pe gânduri şi să ghideze spre concluzii şi emoţii superioare.

Conştientizarea că activitatea extraşcolară este tot un context al perfecţionării permanente necesită timp şi mai ales implicare din partea tuturor factorilor educaţionali. Şi abia după conştientizare sau măcar acceptare poţi valorifica potenţialul cadrului de învăţare nonformal. Doar de atunci poţi să arunci copilul în oceanul imaginaţiei, al bucuriei de a experimenta limite pentru cunoaştere şi autocunoaştere.

– Amos Agripina, Prof. de Limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială Nr.206, Bucureşti, Sector 6

CinEd este un proiect inițiat de Institutul Francez din Paris, în parteneriat cu Cinemateca Franceză. Prin activităţile celor doi parteneri care se ocupă de implementarea proiectului în România (Societatea Culturală NexT – pentru nivelul gimnazial și liceal, Asociaţia Culturală Macondo – pentru nivelul primar) peste 6200 de elevi (clasele I – XII) au descoperit cinema-ul de artă european şi au participat la discuţii despre filmele din colecţia CinEd, iar aproape 1000 de cadre didactice şi bibliotecari publici şi-au dezvoltat competenţe în educaţia cinematografică și în predarea non-formală, creativă la clasă.